Firul de Mărțișor care ne unește

In evidenza

E Firul de Mărțișor cel care ne unește !

Mulțumiri tuturor celor care au aderat la MAILING LIST x HORA Firului de Mărțișor trimițâdu-și adeziunea la infomartisor2013@gmail.com și suntem în așteptare ca și cei ce și-au exprimat aprobarea să o săvârșească în mod concret.Suntem deosebit de onorați să vă avem alături ca membri fondatori și vă vom solicita părerea în legătură cu propunerile ce își vor face simțită prezența sau pe care dorim să le promovăm în cadrul Proiectului Mărțișor-2013.

Înscrierea în MAILING LIST rămâne deschisă celor ce doresc să o facă cu specificarea că vor fi înscriși doar ca ”membri” ce pot beneficia de schimburi de informații,vor putea face propuneri și inițiative,dar fără să fie consultați în  prealabil,înainte de promovarea evenimentelor.

La fiecare jumătate a fiecărei luni vă vom reaminti cât de mult ne va face plăcere să vă avem alături:persoane fizice sau juridice,instituții ,asociații etc.care doresc să cunoască și să-și promoveze activitățile sau evenimentele,indiferent pe care meridian vă aflați.

Cum și vocea critică își găsește locul în paginile blogului,o vom aborda întotdeauna într-un spirit constructiv care să ne permită o valutare realistică și mereu îndreptată către o îmbunătățire sub toate aspectele.

Pe bună dreptate criticile au fost exprimate în legătură cu imaginea aleasă ca imagine-simbol a proiectului fapt pentru care vă cerem colaborarea și așteptăm din partea voastră propuneri cu imagini care să reprezinte…Firul de Mărțișor Românesc!

Așteptăm propunerile voastre din momentul publicării informației până la 23 aprilie 2013 (h:24.00 ora României) la mail:infomartisor2013@gmail.com

Va fi promovată imaginea care va primi cel mai mare număr de vizionări în 24h.

Toate imaginile primite vor fi postate la ora 8.00,întotdeauna ora României!

Înainte de a vă saluta doresc să aduc sincere mulțumiri acelora care au contribuit într-un anume sens la nașterea Proiectul Mărțișor-2013 .

Fiecare în felul său m-a ajutat să gândesc mai mult în Limba Română,limba în care m-am născut și care m-a ajutat cu adevărat să mă simt…mai Acasă!

Cu toată convingerea pot afirma că nu ne naștem și învățăm să ne vorbim limba,

ci ne naștem în interiorul limbii.Limba Română sau cel de-al doilea uter…al Țării-Mamă,

România!

Mulțumiri din suflet…

  • …unei prietenii născute cu douăzeci de ani în urmă,în numele haiku-ului…!
  • În egală măsură Echipelor de la Garbo.ro & Kudika.ro pentru colaborarea stabilită!
  • Centrului de Studii Complexe de la București cu care am răstălmăcit…

sensurile cuvântului…DOR la Cafeneaua Complexității din Regie.

  •  Celui căruia îi place să fie numit simplu Poetu’ cu  ale sale„Povești de aerodrom” care m-au purtat în mod facinant pe malul Borcei,acolo unde grâul bun își unduiește spicul la fiecare adiere de vânt,acolo unde Crivățul suflă atât de aspru,acolo unde urarea de Cer Senin stă pe buzele tuturor…!
  • Casei Gândirii Românești și susținătorilor ei împățimiți care știu să „construiască Poduri” și să reinventeze o lume prea mult abandonată uitării:Asociația Henri Coandă!

Mulțumiri din suflet tuturor și fiecăruia în parte!

Mărțișor-2013

Annunci

Fir de Mărțișor

*Mărturisire(2)

 

Motto:

…nu se știe că “bre”

este o formă de respect folosită de n o i,tăranii,

în loc de dumneavoastră” ,

folosit de v o i,orășenii…

–extras dintr-un forum-

 România  văzută într-o zi de post 

sau

…să cuoaștem mai bine prăpastia care se sapă atunci când rostim „noi”——-„voi”!!!

Alături de prejudecăți și de generalizări,stereotipia este un alt mod dăunător de comunicare ce alterează dese ori relațiile dintre noi,fără să ne întrebe prea mult.Dintr-o comoditate a minții, „luăm” în mod inconștient,„formule gata preparate”, fără a le mai supune raționalului,pentru că…sosesc  „pe tavă”,gata confecționate și considerate ca fiind…general valabile.Această preluare „neprelucrată” este omniprezentă și greu,extrem de greu de luat în calcul,dacă nu te oprești să reflectezi puțin asupra cuvintelor,sensului lor și de asemenea,contextului în care au fost rostite.

Așa se explică cum,extrem de frecvent auzim formulări de tipul:noi,țăranii-voi,orășenii ;noi,tinerii-voi,bătrânii;noi,bărbații-voi,femeile;noi,femeile-voi,bărbații,noi,românii-voi,rromii;noi,militarii-voi,civili;noi,din centru-voi,din cartier;noi,de la munte-voi,de la șes;noi,cei care am rămas-voi…ă i a care ați plecat…

 –„…’neața!”-mi-ar spune cineva mai de pe la câmpie…

— 🙂

–„…da’ Tălică,dă pă unde vii?!”…

Am început acestă improvizată convesație în fața Bisericii Sfântul Anton Cel Mare/

Sant’ Antonio din Lucca cu Ghiță Stoica,un bărbat firav și scund care printre două vorbe despre cum a decurs ultima „pescuială” pe malul lui Serchio,sub podul Monte San Quirico,îmi amintește cu o naturalețe de neegalat,graiul dulce românesc,în toată splendoarea lui,cu toate nuanțele de rigoare,specifice fiecărei regiuni în parte.Ghiță este unul dintre „zugravii” care ne pictează biserica,devenită parcă tot mai neîncăpătoare în ultima vreme,pictură   în stilul propriu religiei românilor,cel ortodox –bizantin.Este prima biserică de aici,din Italia ce va fi în curând în întregime pictată și asta doar datorită Preotului Liviu Marina-Fîț și numeroasei comunități a românilor din Lucca și împrejurimi,care știu să-și păstreze tradițiile,să le valorifice.

Am pornit de la acest „tălică”,auzit de mine pentru prima dată,tot pe din vremea Paștelui,în timpul exploziei de la Cernobîl,de la o bunică originară din zona Argeșului.Numele bătrânei l-am uitat,dar acest „tălică” a rămas puternic înfipt în memoria mea,în toată frumusețea muzicalității lui…

Și eu ,și Ghiță ne tot ascundem de ploaia care ba începe,ba se ascunde,ba Soarele ne surâde de după nori…așa cătinel trecem prin Prahova și toată zona de sud de pe malurile Dunării unde de-ale casei sunt:„dadă”,„nene”/„Nenea”…„țață”!…La București în mod hotărât am conchis că tronează numai:„fă!”,„mă!”,„bă!”…-deciși fiind că formele gramaticale de politețe,nu erau în interesul nostru,în acel moment.(Există.Acolo,în manual,cel mai des.)

–„Dânsul!”-sare Ghiță,cu un suâs înscris pe față,de uită tot frigul îndurat ieri,la pescuit!…

–„În Moldova zic d â n s u l și la porc”! exclamă el,cu satisfacția omului care e umblat mult și cunoaște modul neaoș,de-a fi ,al românului!…

–„Dar atunci nu-l scriu cu literă mare!”,îi răspund…

–„Dumneata!”,„ ’matà!”,Matale!”-continuăm noi,itinerariul nostru lingvistic,spre uimirea celor care fumau în jur…

–„Asta-i cam peste tot!”-întărește,iubitorul m e u în ale pescuitului…

–„În Maramureș, Moșu’/Moașa”…„Moșu’!”,indiferent de grad de rudenie,chiar și de vârstă…

–Și „Tanti!”zic…amintindu-mi de o mătușă căreia de-o viață,toți nepoții am numit-o simplu și respectuos,„Tanti”,urmat de nimic altceva…

Se întețește ploaia și suntem nevoiți să curmăm discuția noastră convinși că ceva specific în ale formulelor de adresare,trebuie să existe și prin Banat,și prin Dobrogea sau prin celelalte regiuni,care pentru noi au rămas cam…nebătute.

Muțumesc lui Ghiță pentru acest periplu imaginar și mă alătur imediat unui grup de turiști americani,ce tocmai au ieșit din biserică și încearcă cu disperare să afle lămuriri dintr-un ghid care cu siguranță,nu este atât de actualizat încât să specifice o schimbare în curs:pictarea bisericii Sant’Antonio în Stil Românesc.Le explic cum pot ma bine,iar ei surâd și își mișcă capetele în sens afirmativ:„Wooow,a romanian church!…Thank you,very much!”…

Mă simt mai bogată,mai plină,mai e u după această discuție purtată cu pictorul de biserici și ignor cu desăvârșire și ploaia și umbrela.Desfac „calul meu nărăvaș”pe două roți,ce mă așteaptă cuminte în fața Liceului Boccherini și fac ceea ce fac ori decâte ori gândurile mă…inundă pe românește:un giro su le mura!

Mă bucur ca un copil care primit o pereche de ghete noi și nu știu cum să-i mulțumesc mai bine lui Ghiță de această conversație care tot rezonează în mine,în toată frumusețea și insolitul ei!…

~Zidurile -Le Mura pentru toți -sunt zidurile de incintă a cetății care cândva,reprezentau inima Republicii de Lucca.În forma actuală,cea pe care o străbat eu aproape zilnic,au fost amenajate din timpul lui Napoleon și însumează ~4300m de asfalt străjuit de castani,tei,arțari și mesteceni care reprezintă locul preferat de promenadă al locuitorilor și al numeroșilor turiști.~

…Unui mai vechi/mai nou Amic pe Facebook îi scriam deunăzi:IUBESC LIMBA ROMÂNĂ!…nu știu cât mă poți înțelege,dar eu iubesc Limba Română!…și-mi place s-o scriu și s-o vorbesc cât mai corect!…

Mă uimește vulgaritatea  și ușurința cu care Limba Română vine batjocorită,prea des,mai ales online…Nu pot înțelege cum,prea lesne mulți se aruncă în vâltoarea comentariilor„uitând” că e o regulă a bunului simț aceea de a nu teroriza gramatical pe interlocutorul tău…

Și paradoxul naște brusc,iar eu pedalez prin ploaie,un al doilea gir’ să-mi limpezesc gândurile și să mă eliberez  de greutatea acelui sisific „voi”pe care l-am primit „în dar” prin preajma Crăciunului ce-a trecut…

…De ce „voi”?!… când v o i -u l pe care-l invoci este atât de bine ancorat  în tot ceea ce înseamnă român și românește chiar dacă este la mii de kilometri distantă și nu poate   nici măcar aprinde o lumânare la căpătâiul alor săi?!…De ce te oprești la acest „voi” tu,cel care n-ar fi trebuit să te oprești?!…De ce să judecăm pe alții ,când timpul nu-i de-ajuns să ne judecăm pe noi înșine?…

De ce?!…

De ce?…

Exact în urmă cu o lună scriam pe blog:

Pot anunța deschis pe toti:participanți la Concursul Mărțișor-2013,simpatizanți și/sau susținători,membrii ai juriului sau simpli vizitatori ai paginilor de blog https://proiectulmartisor.wordpress.com/2013/01/25/proiectul-martisor-2013/ că…pariul acela cu mine,l-am câștigat deja!

Vă mulțumesc din suflet pentru toate emoțiile cu care ați împletit firul de Mărțișor ce mi-ați dăruit,dragii mei români!

Acum,când Concursul Mărțișor-2013 și-a anunțat câștigătorii pot întări cu fermitate aceeași afirmație:pariul a c e l a cu mine însămi L-AM CÂȘTIGAT!

Cu ajutorul participanților la Concurs,în primul rând,și a emoțiilor transmise printre rânduri!Cu ajutorul Mărțișoarelor primite de Acasă și mai apoi,dăruite aici!Cu ajutorul amicelor mele care au acceptat să facă acea dificilă misiune de a alege și de a juriza!Cu ajutorul amicelor și amicilor care, de la foarte mare distanță, mi-au scris:

„Excelent!fă-l să crească!”…

Cu ajutorul celor 371 de persoane care ați găsit răgazul necesar șă vă aplecați asupra Mărțisorului dăruindu-i atenție și din timpul prețios sau a acelor peste 1000 de vizitatori care…ne-au trecut pragul,Mărțișorului!

Mulțumiri tuturor și fiecăruia în parte!

Mii de Mulțumiri!

 

Cu ajurorul tuturor am câștigat pariul a c e la cu mine iar acum,

pot ,timid,să spun:Noi!…Firul de Mărțișor ne leagă oriunde-am fi,români!…

 

Mulțumiri și O Primăvară frumoasă în suflet să aveti!

Mărțișor-2013

 

Precizare:

Mă folosesc de acest deosebit prilej pentru a Mulțumi public doamnelor învățătoare Maria Pavel , Lazarina Craiu și profesoarei Elena Guriță de la Fetești și de asemenea,în egală măsură,dascălilor mei de la Slobozia:prof.Mihaela Butoi,prof.Mariana Grecu-Tărăcilă și celui ce a fost prof. Justin Găvănescu pentru modul în care ați știut să-mi transmiteți dragostea pentru Limba Română!

Bunul Dumnezeu să vă ocrotească oriunde veți fi!